Eseu de cercetare independent, neevaluat de colegi de specialitate. Propunerile îmi aparțin; fiecare sursă are link, ca s-o poți verifica.
O citare e o chitanță pentru o afirmație. Cercetarea despre căutarea cu AI găsește că între un sfert și jumătate din aceste chitanțe nu susțin pe deplin propoziția de care sunt legate, că ce poate citi un asistent e un mozaic desenat de contracte și reguli de server și că partea deschisă a webului înclină spre surse mai slabe. Obiceiul care repară asta e vechi și lent: deschizi sursa și cauți propoziția.
Reel-ul începe cu o mărturisire. „Am notat fiecare sursă pe care mi-a dat-o AI-ul meu din iunie încoace. Nu răspunsurile, ci sursele, citările. Și se întâmplă ceva foarte ciudat. Nu recunosc aproape niciuna.” Autorul scrie un newsletter despre tehnologie și cerceta felul în care AI recomandă produse. Urmează un lanț rapid de explicații. Consumer Reports, care testează produse din 1936, blochează în fișierul robots crawlerele OpenAI, Google și Common Crawl. Șaizeci la sută dintre site-urile de știri foarte credibile blochează crawlerele AI. Traficul boților îl depășește acum pe cel uman. Așa că atunci când un asistent caută, „citește o parte a internetului care încă îi mai lasă pe acești crawleri să intre”. Cercetătorii au verificat 26.000 de surse citate și au găsit că una din șase a fost scrisă de un alt AI. Patruzeci și patru la sută din ce citează ChatGPT vine din topuri de tip „cele mai bune”, unele scrise de branduri care se pun singure pe primul loc. Și mai există „citarea post hoc”: modelul „scrie întâi răspunsul și apoi caută surse care să-l susțină”. Finalul: „Când ChatGPT sau Claude îți dă un link, dă click, vezi ce e acolo. Vezi dacă răspunsul tău e pe pagina aceea.”
Mi-a plăcut și am făcut ce spune. Am urmărit fiecare cifră până la sursa ei. Fiecare vine dintr-un studiu real, un fișier real sau un raport real. Cele mai multe au fost lărgite pe drumul spre reel: o constatare îngustă a devenit una generală, estimarea unui detector a devenit un fapt, o regulă de antrenare a devenit o regulă de navigare. E exact ce spune cercetarea că se întâmplă între o pagină web și un răspuns AI și se întâmplă și când oamenii repovestesc.
Așa că reel-ul are dreptate în punctul lui cel mai important. O citare e o chitanță pentru o afirmație. Într-un eseu anterior am argumentat că, într-o epocă a imaginilor ieftine, proveniența are nevoie de o chitanță. Acesta e despre ce se întâmplă când chitanțele însele nu țin.
1. Cifrele, urmărite până la sursă
Iată bilanțul, înainte de detalii. Consumer Reports a fost înființat în 1936, iar fișierul lui robots chiar numește cele trei crawlere pe care le citește reel-ul; dar ele controlează antrenarea modelelor, iar fișierul lasă nenumiți agenții de căutare și de navigare ai OpenAI, Anthropic și Perplexity. Cifra de 60% e reală și înseamnă ceva mai îngust decât „blochează”. Boții chiar îi depășesc pe oameni în măsurătorile a doi furnizori, dar nimic nu leagă asta de motivul pentru care publicațiile blochează AI-ul. „Webul descuiat” există, iar granițele lui sunt trasate pentru fiecare companie în parte, de contracte și reguli de server, mai mult decât de rândurile pe care le citește reel-ul. „Una din șase scrisă de AI” e estimarea unui detector, pe întrebări despre politică și sănătate, cu o variație de patru ori între motoare. „Patruzeci și patru la sută topuri” e valabil doar pentru întrebările de recomandare de produse. Iar „citarea post hoc” numește ceva real, care nu e felul în care OpenAI sau Anthropic își documentează căutarea. Jurnalul cu surse necunoscute al autorului nu poate fi verificat și e exact ce ar prezice datele despre citări.
Sfatul final, să dai click și să verifici, nu are nevoie de nicio corectură.
2. Ușa încuiată care nu e
Primul exemplu din reel se susține ca lectură a unui fișier. Fișierul robots.txt al Consumer Reports, care le spune vizitatorilor automați pe unde au voie să umble, interzice tot site-ul pentru GPTBot, Google-Extended și CCBot, crawlerul Common Crawl. Rândurile sunt acolo cel puțin din decembrie 2023, potrivit copiilor din Internet Archive. Consumers Union, organizația din spatele revistei, a fost înființată în februarie 1936.
Ce fac rândurile e altă poveste. GPTBot e crawlerul OpenAI care adună date de antrenare. Google-Extended nu e deloc un crawler: documentația Google îl numește un semnal de control care decide dacă un conținut e folosit pentru antrenarea Gemini și pentru ancorarea răspunsurilor Gemini și spune că „nu afectează includerea unui site în Google Search” (Google). CCBot alimentează Common Crawl, arhiva deschisă a webului folosită la antrenarea celor mai multe modele mari de limbaj lansate între 2019 și 2023. Niciunul dintre cei trei nu e agentul care aduce o pagină când cineva îi pune o întrebare lui ChatGPT sau lui Claude. Fișierul nu numește niciun agent Anthropic sau Perplexity și niciun agent OpenAI de căutare ori de navigare. După standardul robots, aceștia cad sub regulile generale ale fișierului, care permit articolele și paginile de produs.
Ca parte a cercetării pentru eseul acesta, pe 6 noiembrie au fost trimise cereri de test individuale către serverul Consumer Reports, dintr-un singur loc, schimbând doar numele cu care se prezenta fiecare cerere. Serverul a refuzat numele crawlerului de antrenare al OpenAI și al agentului lui de navigare și a servit complet numele folosite de agenții Anthropic și Perplexity. Testul are limite, pentru că crawlerele reale vin de la adrese cunoscute, dar arată că filtrarea reală se face la server, nu în fișier. Iar lucrul care merită protejat, notele din teste, stă în spatele unui abonament plătit, care ține afară orice bot și orice cititor care n-a plătit. Consumer Reports are și propriul consilier AI pentru membri. „Pur și simplu nu vor să le fie copiate testele” se potrivește cu toate acestea. N-am găsit nicio declarație a organizației care să spună asta.
3. Șaizeci la sută și asimetria din spatele lor
Cifra de 60% vine dintr-o lucrare evaluată de colegi a lui Nicolas Steinacker-Olsztyn, Devashish Gosain și Ha Dao, prezentată la ACM Web Conference în 2026 sub titlul „Is Misinformation More Open?” (Steinacker-Olsztyn et al. 2026). Au clasificat 3.369 de site-uri de știri drept credibile și 710 drept site-uri de dezinformare, folosind un serviciu independent de evaluare, și le-au citit fișierele robots. „Dintre site-urile cu un fișier robots.txt, 60,0% dintre site-urile credibile includ o interdicție totală pentru cel puțin un agent AI, față de doar 9,1% dintre site-urile de dezinformare.” Lista avea 63 de agenți. Pentru oricare agent important luat separat, proporția la site-urile credibile în mai 2025 a variat între 39% și 53%. Lucrarea nu separă agenții de antrenare de cei de navigare.
Alte măsurători ajung în același interval. La sfârșitul lui 2023, 48% dintre cele mai folosite site-uri de știri din zece țări blocau crawlerele OpenAI, de la 79% în Statele Unite la 20% în Mexic și Polonia (Fletcher 2024). Pe webul ca întreg imaginea e alta: cam 5% din textul unui corpus de antrenare larg folosit era complet restricționat până în 2024 (Longpre et al. 2024). Așa că „asta se întâmplă peste tot” e greșit într-un fel interesant. Se întâmplă la sursele care au cel mai mult de pierdut.
Asimetria aceasta e constatarea pe care aș lua-o din această parte a cercetării. Publicațiile credibile sunt de peste șase ori mai dispuse decât site-urile de dezinformare să le ceară agenților AI să stea deoparte. Ce rămâne deschis, implicit, înclină spre surse mai slabe. Un asistent care citește webul deschis citește un web pe care publicațiile credibile îl părăsesc.
4. Un mozaic desenat de contracte
Explicația reel-ului, că AI-ul de căutare citește doar partea webului care încă îi lasă pe crawleri să intre, amestecă două feluri de agenți. Crawlerele de antrenare adună text pentru construirea modelelor. Indexatoarele de căutare și agenții care aduc pagini în timp real le caută atunci când cineva pune o întrebare. Companiile nici nu sunt de acord dacă aceste aduceri în timp real respectă fișierele robots. OpenAI spune că pentru agentul lui de navigare „regulile robots.txt s-ar putea să nu se aplice”; Perplexity spune că agentul lui „în general ignoră” regulile; Google spune că agenții lui declanșați de utilizator „în general ignoră” regulile; Anthropic spune că boții lui le respectă (OpenAI; Anthropic). Un blocaj în robots îl constrânge așadar mai mult pe Claude când navighează decât pe ChatGPT, adică opusul perechii din reel.
Licențierea redesenează harta companie cu companie. Fișierul robots al Wall Street Journal interzice orice agent pe care nu-l numește și apoi îi permite explicit pe cei trei ai OpenAI, după ce News Corp și-a licențiat conținutul către OpenAI. Fișierul Reddit blochează orice crawler, în timp ce Reddit își licențiază datele către Google și OpenAI prin API-ul său. Associated Press și-a licențiat arhiva către OpenAI în 2023 și încă îi blochează crawlerul de antrenare. Într-un studiu al unui furnizor, pe milioane de citări, cam 70% dintre citările ChatGPT către site-urile de știri de top veneau de la site-uri care îi blochează agenții de căutare, rezultat care poate reflecta licențieri, fragmente din indexul de căutare, agenți care ignoră fișierele sau colectări mai vechi (BuzzStream 2026). Din iulie 2025, Cloudflare, care stă în fața unei părți mari a site-urilor, îl întreabă pe proprietarul fiecărui domeniu nou dacă vrea să permită deloc crawlerele AI. Controlul se mută de la semnul de pe ușă la încuietoare.
Și statistica despre boți își are locul aici. Imperva, care vinde protecție împotriva boților, a măsurat traficul automat la 51% din traficul pe care l-a văzut în 2024 și la 53% în 2025; datele Cloudflare pentru pagini web au fost de acord pentru o bună parte din 2025. Dar crawlerele AI au fost cam 4% din cererile de pagini pe Cloudflare în acel an, iar sursele leagă blocarea de către publicații de drepturile de autor, de plată și de dezechilibrul dintre ce iau crawlerele AI și vizitatorii pe care îi trimit înapoi, nu de volumul total al boților. Cloudflare a măsurat crawlerul unei companii AI aducând până la 500.000 de pagini pentru fiecare vizitator trimis înapoi (Cloudflare 2025).
Așa că webul descuiat e real și plural. Un utilizator ChatGPT și un utilizator Claude citesc felii diferite din el, desenate de contracte, reguli de server și abonamente.
5. Ce se citează de fapt
„Una din șase” vine dintr-un audit din 2026 al lui Mowafak Allaham și Nicholas Diakopoulos de la Northwestern (Allaham și Diakopoulos 2026). I-au pus lui ChatGPT, lui Copilot, lui Gemini și lui Perplexity 712 întrebări reale despre politică, sănătate și mediu și au strâns 26.266 de linkuri citate. Au putut analiza textul a 19.154 dintre ele. Un detector de text AI a marcat cam 16% ca probabil generate de AI, de unde vine „una din șase”. Rata a variat de la 7,3% la ChatGPT la 27,8% la Copilot. O verificare manuală a 200 de pagini marcate n-a găsit pe niciuna vreo mențiune a folosirii AI. Autorii numesc cei 16% o limită de jos, pentru că detectorul lor a ratat articole cunoscute ca scrise de AI în teste; n-au măsurat cât de des marchează greșit scrisul uman pe pagini web reale. Alte două studii cu detectoare diferite au găsit 10% și 18%. Marcajul unui detector e o estimare, iar trei estimări care cad de acord asupra unui interval sunt mai puternice decât oricare dintre ele.
„44%” vine de la o companie de software SEO. Ahrefs a examinat răspunsurile ChatGPT la 750 de întrebări de forma „cel mai bun X” despre software, produse și agenții și a găsit că topurile de tip „cele mai bune” de pe bloguri au fost 43,8% din sursele citate (Ahrefs 2025). Pentru acest fel de întrebare, e cifra relevantă. Pentru ChatGPT în general, un set de date mai mare, de peste un milion de citări, pune topurile la puțin sub o cincime (Peec 2026). Topurile în care o companie se pune singură pe primul loc sunt reale și mai mici: 3,6% din citările ChatGPT într-un studiu despre software (Peec 2026). Iar partea de ofertă e documentată. O lucrare din 2024 a arătat că adăugarea de citări, citate și statistici pe o pagină îi poate crește vizibilitatea în răspunsurile AI cu până la 40%, cel mai mult câștigând paginile cel mai slab clasate (Aggarwal et al. 2024), iar studiul Ahrefs se încheie chiar recomandând companiilor să publice topuri autopromoționale.
Sursele necunoscute ale autorului se potrivesc cu datele. Într-o analiză a 680 de milioane de citări, site-ul cel mai citat de ChatGPT, Wikipedia, a însemnat 7,8% din citările lui, iar primele zece site-uri, împreună, cam o șesime (Profound 2025). Restul se întinde pe o coadă foarte lungă. În medie, doar 12% dintre paginile citate de asistenții AI apar în primele zece rezultate Google pentru aceeași întrebare (Ahrefs 2025). Un jurnal de întrebări de cumpărături plin de nume pe care nu le-ai văzut niciodată e exact ce prezic datele despre citări.
6. Post hoc și cele trei lucruri pe care le poate însemna
„Modelul scrie întâi răspunsul și apoi caută surse.” Ca descriere a felului în care funcționează căutarea ChatGPT sau căutarea web a lui Claude, nu e ce documentează vreuna dintre companii. Documentația Anthropic îl descrie pe Claude hotărând să caute, citind rezultatele, eventual căutând din nou și apoi dând „un răspuns final cu surse citate” (Anthropic); a OpenAI descrie citări pentru linkurile găsite în rezultatele căutării.
Dar reel-ul arată spre ceva real și ajută să separi trei lucruri pe care le poate însemna formula. Primul e citarea cu căutare întâi, designul documentat, în care citările trimit la pagini pe care modelul le-a primit și pot totuși să nu susțină propoziția de lângă ele. Al doilea e citarea cu scriere întâi, un design de cercetare real, în care se scrie o ciornă și sursele se atașează după; un studiu din 2025 a găsit că oferă o acoperire mai bună decât citarea în timpul scrierii (Saxena et al. 2025), iar un brevet Google acordat în 2023 descrie legarea unor părți dintr-un rezumat terminat de documente care le confirmă, posibil documente care n-au fost folosite la scrierea lui (Brevet Google US11769017B1). Al treilea e citarea cu memorie întâi, în care modelul favorizează deja un răspuns, iar citările servesc drept justificare. Cercetătorii au arătat citări corecte fără să fie fidele, care trimit la un document ce susține o propoziție pe care modelul nu a luat-o de fapt din el (Wallat et al. 2024), iar analiza unei firme de marketing pe 362.188 de răspunsuri susține că recomandările de branduri vin din memorie, căutarea jucând rolul de „bibliografie, nu de brainstorming”, afirmație pe care firma însăși o numește dovadă comportamentală, nu arhitectură demonstrată (Seer Interactive 2026).
Reel-ul prezintă al doilea sau al treilea fel drept felul în care funcționează produsele. Documentația îl descrie pe primul. Toate trei produc aceeași experiență pentru cel care citește răspunsul: un link care poate spune sau nu ce spune propoziția.
7. De ce sfatul rezistă fiecărei corecturi
Sfatul nu depinde de mecanism, pentru că ratele de eșec sunt măsurate. Într-o evaluare din 2023 a patru motoare de căutare generative, doar 51,5% dintre propozițiile lor erau susținute pe deplin de sursele citate, iar 74,5% dintre citări susțineau propoziția de care erau legate (Liu et al. 2023). Acele sisteme au fost între timp înlocuite, iar problema n-a dispărut. Un studiu din 2025 din Nature Communications a găsit că până și GPT-4o cu căutare web lăsa cam 30% dintre afirmațiile medicale individuale nesusținute de propriile citări (Wu et al. 2025). Douăzeci și doi de radiodifuzori publici care au testat peste 3.000 de răspunsuri în 2025 au găsit probleme serioase de surse la 31% dintre ele (EBU și BBC 2025). Iar într-un test cu opt instrumente de căutare AI rugate să identifice sursa unor fragmente de știri, instrumentele au greșit împreună peste 60% din 1.600 de întrebări (Jaźwińska și Chandrasekar 2025).
O citare e o afirmație despre dovezi, iar între un sfert și jumătate din aceste afirmații cad, în funcție de sistem și de subiect. Singurul mod de a ști pe care jumătate o ții în mână e să deschizi linkul și să cauți propoziția.
8. Chitanțe
Eseurile recente din această serie au fost cercetate cu ajutorul AI și apoi verificate sursă cu sursă. Fiecare raport de cercetare marchează fiecare afirmație: [V] pentru verificat cu sursa primară, [S] pentru cunoscut doar dintr-o sursă secundară, [K] pentru cunoștință de fond neverificată din nou. Fiecare cifră din acest eseu poartă unul dintre aceste semne undeva în notele ei de cercetare. E sfatul reel-ului, făcut încet.
Făcut încet, arată că problema pe care o descrie reel-ul e mai veche decât AI-ul. Doar în cercetarea pentru acest eseu: lucrarea Northwestern dă „cam 16%” în rezumat și „una din cinci” în secțiunea de limite, fără să le împace. Studiul SEO din spatele cifrei de 44% are 26.283 de linkuri în titlu, destul de aproape de cele 26.266 ale lucrării Northwestern încât cele două să fie ușor de încurcat. Cifra larg citată conform căreia Wikipedia face 47,9% din citările ChatGPT e o proporție doar din primele zece site-uri; proporția din toate citările e 7,8%. În cercetarea pentru această serie am urmărit cifra conform căreia „mai puțin de 5% dintre utilizatori schimbă vreodată o setare” până la o singură postare de blog care descrie un experiment nedatat și nepublicat, iar afirmația populară că un studiu NASA despre somnul de prânz a găsit „performanță cu 34% mai bună” până la un raport în care acele cifre descriu altceva. Oamenii le-au lărgit pe toate, cu mult înainte să le citească vreun model.
De aceea mă gândesc la o citare ca la o chitanță. O chitanță nu dovedește că achiziția a fost bună. Dovedește că tranzacția a avut loc așa cum e descrisă și doar dacă o verifică cineva cu marfa în mână. Ultima propoziție a reel-ului le cere celor care îl privesc să devină acel cineva.
9. Împotriva mea
Autorul a făcut un video de nouăzeci de secunde pentru un public larg, iar aproape tot ce am corectat a fost o comprimare, nu o invenție. Un reel nu poate avea note de subsol. Din acest unghi, corecturile mele sunt pedante: mesajul reel-ului era corect și i-a făcut pe cei care l-au privit să facă lucrul care contează.
Dovezile pe care m-am sprijinit au și ele limite. Cele mai multe date despre topuri și despre proporțiile citărilor vin de la companii care vând instrumente pentru creșterea vizibilității în răspunsurile AI, ceea ce le dă un motiv să facă problema să pară mare și remediul necesar. Detectoarele fac erori pe care nimeni nu le-a măsurat pe pagini web reale. Studiile despre acuratețea citărilor testează anumite sisteme în anumite momente, iar sistemele se schimbă la câteva luni; o rată de eșec din 2023 spune puțin despre asistentul de pe telefonul tău de azi.
Iar verificarea fiecărui link costă. Dacă un sfert dintre citări cad, trei sferturi nu cad, iar nimeni nu deschide fiecare link din fiecare răspuns. Versiunea practică a sfatului e mai îngustă: verifică citările de care depinde decizia ta.
10. La birou și cum aș putea greși
Pentru munca mea, concluzia e un set de obiceiuri pe care le am deja și pentru care acum am motive. Deschide sursa și caută propoziția. Preferă documentul primar oricărui rezumat al lui, inclusiv unuia făcut de AI și inclusiv al meu. Pune data pe fiecare cifră, pentru că sistemele care le produc se schimbă. Marchează ce n-ai putut verifica și spune asta în text. Iar când o cifră e izbitoare, caută numitorul.
Argumentul ar putea fi greșit în trei feluri precise. Întâi, un audit independent ar putea găsi că instrumentele actuale de căutare AI își susțin aproape toate propozițiile citate, ceea ce ar transforma sfatul într-un obicei dintr-o epocă trecută. Apoi, companiile AI ar putea publica felul în care își produc citările și cât de des sunt fidele, ceea ce ar înlocui deducția cu documentația. În al treilea rând, un studiu atent ar putea arăta că detectoarele de text AI marchează greșit, în mod substanțial, scrisul obișnuit de pe web, ceea ce ar reduce constatarea despre „sursele scrise de AI” la zgomot.
Până atunci, citesc reel-ul ca pe o bună lecție de alfabetizare AI, ale cărei cifre au făcut ce fac cifrele pe drum și a cărei ultimă propoziție rezistă. Dă click pe link. Vezi ce e acolo. Vezi dacă răspunsul tău e pe pagina aceea.
Referințe
- Aggarwal, P., Murahari, V., Rajpurohit, T., Kalyan, A., Narasimhan, K., & Deshpande, A. (2024). GEO: Generative engine optimization. KDD 2024. https://arxiv.org/abs/2311.09735
- Ahrefs (Allsopp, G.). (4 decembrie 2025). Do self-promotional "best" lists boost ChatGPT visibility? Study of 26,283 source URLs. https://ahrefs.com/blog/best-lists-research/
- Ahrefs (Linehan, L.). (11 august 2025). Only 12% of AI cited URLs rank in Google's top 10 for the original prompt. https://ahrefs.com/blog/ai-search-overlap/
- Allaham, M., & Diakopoulos, N. (2026). Synthetic sources?: Auditing generative search engine citations for evidence of AI-generated sources. AIES 2026. https://arxiv.org/abs/2605.23684
- Anthropic. (2026). Does Anthropic crawl data from the web, and how can site owners block the crawler? https://support.claude.com/en/articles/8896518-does-anthropic-crawl-data-from-the-web-and-how-can-site-owners-block-the-crawler
- Anthropic. (2026). Web search tool [documentație API]. https://platform.claude.com/docs/en/agents-and-tools/tool-use/web-search-tool
- BuzzStream (Nero, V.). (2026). Do news publishers that block AI crawlers get cited less often by AI? https://www.buzzstream.com/blog/news-block-ai-bots-citations/
- Cloudflare (Belson, D.). (15 decembrie 2025). The 2025 Cloudflare Radar year in review. https://blog.cloudflare.com/radar-2025-year-in-review/
- EBU & BBC. (22 octombrie 2025). News integrity in AI assistants. https://www.ebu.ch/news/2025/10/ai-s-systemic-distortion-of-news-is-consistent-across-languages-and-territories-international-study-by-public-service-broadcaste
- Fletcher, R. (2024). How many news websites block AI crawlers? Reuters Institute for the Study of Journalism. https://doi.org/10.60625/risj-xm9g-ws87
- Google. (2023). Generative summaries for search results. Brevet SUA 11,769,017 B1. https://patents.google.com/patent/US11769017B1
- Google Search Central. (2026). Google's common crawlers. https://developers.google.com/search/docs/crawling-indexing/google-common-crawlers
- Jaźwińska, K., & Chandrasekar, A. (6 martie 2025). AI search has a citation problem. Columbia Journalism Review / Tow Center. https://www.cjr.org/tow_center/we-compared-eight-ai-search-engines-theyre-all-bad-at-citing-news.php
- Liu, N. F., Zhang, T., & Liang, P. (2023). Evaluating verifiability in generative search engines. Findings of EMNLP 2023. https://arxiv.org/abs/2304.09848
- Longpre, S., Mahari, R., Lee, A., et al. (2024). Consent in crisis: The rapid decline of the AI data commons. https://arxiv.org/abs/2407.14933
- OpenAI. (2026). Overview of OpenAI crawlers. https://developers.openai.com/api/docs/bots
- Peec AI (Wells, T.). (2026). Content types cited most by engine. https://docs.peec.ai/research/content-types-cited-most-by-engine
- Peec AI (Wells, T.). (2026). Self-promotional listicles. https://docs.peec.ai/research/self-promotional-listicles
- Profound (Lafferty, N.). (2025). AI platform citation patterns. https://www.tryprofound.com/blog/ai-platform-citation-patterns
- Saxena, Y., Bommireddy, R., Padia, A., & Gaur, M. (2025). Generation-time vs. post-hoc citation: A holistic evaluation of LLM attribution. https://arxiv.org/abs/2509.21557
- Seer Interactive (Lovett, J.). (24 martie 2026). LLM ghost citations: Why your content is working and your brand isn't. https://www.seerinteractive.com/insights/llm-ghost-citations-why-your-content-is-working-and-your-brand-isnt
- Steinacker-Olsztyn, N., Gosain, D., & Dao, H. (2026). Is misinformation more open? A study of robots.txt gatekeeping on the web. WWW '26. https://arxiv.org/abs/2510.10315
- Wallat, J., Heuss, M., de Rijke, M., & Anand, A. (2024). Correctness is not faithfulness in RAG attributions. https://arxiv.org/abs/2412.18004
- Wu, K., Wu, E., Wei, K., et al. (2025). An automated framework for assessing how well LLMs cite relevant medical references. Nature Communications, 16, 3615. https://doi.org/10.1038/s41467-025-58551-6
Notă despre surse: sursele au fost verificate pe 6 noiembrie 2026. Fișierul robots al Consumer Reports a fost citit live și prin copiile din Internet Archive; testul de server a fost o măsurătoare dintr-un singur loc, care a schimbat doar numele agentului. Lucrările Steinacker-Olsztyn, Allaham și Diakopoulos, Liu, Wu, Aggarwal și Fletcher au fost citite integral sau în versiunile lor HTML complete; Wallat et al. la nivel de rezumat. Documentația companiilor (OpenAI, Anthropic, Google, Perplexity) a fost citită pe paginile lor, cu excepțiile notate în notele de cercetare. Cifrele Ahrefs, Peec, Profound, BuzzStream, Seer, Imperva și Cloudflare sunt date ale furnizorilor, neevaluate de colegi. Citatele din reel provin din subtitrări generate automat. Toate traducerile în română îmi aparțin.





