Visual References - Taxonomie de tehnici
Visual References e aplicația în care țin toate imaginile pe care le salvez pentru design. Taxonomia de deasupra le sortează după mecanismul care le face să funcționeze: ce îi cere imaginea ochiului, prin ce lucrează și ce tehnică face asta. Am construit aplicația și taxonomia, am mapat biblioteca împreună cu Claude și am publicat cadrul pe GitHub.
VEZI TAXONOMIA PE GITHUBMii de referințe și nicio cale să întrebi de ce funcționează
Biblioteca mea de referințe ține ani de imagini salvate, mutate dintr-o aplicație cu abonament într-una construită de mine și descrise în cuvinte. Căutarea găsea un poster întunecat sau un layout roșu. N-avea răspuns la întrebarea pe care mi-o pun la fiecare proiect: de ce funcționează imaginea asta și unde am mai văzut asta făcut?
O hartă a felului în care funcționează imaginile
Taxonomia pornește de la patru întrebări pe care o imagine i le pune ochiului: ce e diferit aici, ce ține împreună, unde mă uit mai departe și ce înseamnă asta dincolo de ce văd. Fiecare întrebare se deschide în domenii precum spațiul, timpul sau cultura, iar fiecare domeniu în tehnici precum clarobscurul sau închiderea, 97 în total. Fiecare referință duce la tehnicile pe care le folosește, așa că biblioteca răspunde acum după mecanism.
Cercetare & definire
- 01Am mutat biblioteca dintr-o aplicație cu abonament într-una proprie, verificată unu la unu cu originalul.
- 02Am descris referințele împreună cu Claude, ca imaginile să poată fi căutate în cuvinte.
- 03Am construit taxonomia pe patru niveluri: operație, domeniu, tehnică, execuție.
- 04Am testat-o pe 60 de referințe cu doi evaluatori Claude independenți. Au ales aceeași tehnică principală în 75% din cazuri, iar diferențele au devenit reguli noi.
- 05Am mapat toată biblioteca cu agenți Claude care lucrează după aceleași definiții.
- 06Am publicat cadrul pe GitHub, sub licență CC BY 4.0.
Fontul de sistem al Mac-ului în toată interfața, discret lângă mii de imagini.
Setări și metadate tehnice.
Fiecare linie duce la o tehnică
Inelul se citește din centru spre margine: o întrebare, domeniul prin care lucrează, apoi tehnica. Dai click pe o operație și intri în ramura ei, te retragi la toată harta sau scrii un nume și ajungi pe fișa tehnicii. Pe hartă pot sta și imaginile. Aici le țin ascunse, pentru că referințele sunt munca altor oameni.

O ramură pe rând
Arborele deschide o singură cale: alegi o întrebare, apoi un domeniu, iar tehnicile lui se aliniază după cât de des apar în bibliotecă, fiecare cu iconița și numărul ei. Alegi una și îți arată ce se schimbă în imagine, un loc bun de pornire când un layout pare plat.

O fișă pentru fiecare tehnică
Fiecare fișă spune ce e tehnica, de ce funcționează, ce se schimbă, cum o recunoști, când o folosești și când dă greș. O separă și de vecinele ei cele mai apropiate și numește de unde vine ideea, cum sunt Caravaggio și Itten pentru clarobscur.

Claude lucrează pe aceeași hartă
Un conector îi dă lui Claude acces la taxonomie și la biblioteca mea. Îi dai un brief și alege tehnici, găsește referințe care le folosesc și salvează raționamentul ca pe un traseu, inclusiv ce a lăsat deoparte. Traseul de aici a dus la Vatra, unul dintre landing-urile mele demo. Cadrul e și public: un README, un skill pentru Claude și un model de spreadsheet pentru biblioteca oricui.
Iterație & rafinare
Prima hartă avea 5.300 de pixeli lățime
Un singur rând lung de tehnici nu se putea citi pe laptop. Am trecut la patru coloane, apoi la un graf de forțe, apoi la inel și arbore, care încap pe un singur ecran și arată totuși fiecare tehnică.
Încă șapte pentru mișcare
O bibliotecă de referințe animate cerea cuvinte de care imaginile statice n-aveau nevoie, așa că versiunea 1.7 a adăugat șapte tehnici pentru timp, precum type-on, masked reveal și stagger. Aplicația rulează versiunea asta, iar pe GitHub stau cele 90 de tehnici de dinainte.








